Sambata de Sus, excursie la trecut

Ei bine, pentru ca mi-am primit mustrari din toate partile, si pe buna dreptate fiindca ma cam puturosisem, pun mana pe mouse si afisez cateva poze din excursia de la Sambata de Sus si imprejurimi. E drept, a trecut ceva timp de atunci, dar inca nu indeajuns incat sa o uitam deja. Cred ca cel mai bine le pun in ordine cronologica: Prima nu e f reusita dpdv al compozitiei, dar dupa 2-3 incercari am renuntat, din 2 motive: colegii se uitau cu mila la mine fiindca aratam tare ciudat invartindu-ma cu aparatul in cap, si doi, incepusem sa ametesc :) As fi vrut ca punctul acela de stabilitate sa nu fie asa in marginea cadrului, dar...

Apoi, am ajuns la Manastire, de bunavoie. (Manastirea Brancoveanu). Imi pare rau ca nu va pot arata mai multe, dar restul pozelor nu fac cinste acestui blog, cel putin dupa parerea mea. Locatia in sine este o mare resursa de inspiratie, dar noi am ajuns acolo la o ora prea putin indicata pt fotografie, si doar in locurile umbrite mai gaseai ceva de lucru. Mie mi-au iesit o gramada de cadre banale, ce nu imi vor servi decat pe post de amintire.

Dupa un asemenea loc, sunt putine destinatii care sa nu se potriveasca precum nuca in perete. Asezata parca special atat de aproape, herghelia de la Sambata de Jos, iti confirma ca exista inca pe Lume multe lucruri ce merita vazute, si pastrate cat mai departe de viteza si vacarmul orasului, in care ne-am obisnuit atat. Mi-ar fi placut sa vad caii liberi pe camp, asemeni mustangilor, nu ca niste inorogi intemnitati. Sau, poate imi plac mie animalele acestea prea mult, si sunt tentat sa le acord prea multa grija. A fost incredibil sentimentul trait cand parca reuseam sa comunic cu ei, si reuseam macar sa ii fac curiosi sa vina pana la gard, iar cand plecau unii, locul liber era luat de altii, care doreau sa vada parca ce le-am spus sau dat celor de dinaintea lor :)

Seara, am fost sa mancam intr-un loc pe care multi nu vor sa si-l aminteasca, din pricina proastelor servicii prestate, asa ca nu il mai mentionez si in imagini. Pastravaria de la Albota, desi frumos constuita si amplasata intr-o locatie excelenta, i-a multumit pe prea putini dintre noi. Restul am plecat dezamagiti si cu gandul la mancarea de la supermarket.

Pe drumul de intoarcere, am gasit niste "dansatori" ce isi faceau de cap undeva pe campul de langa sosea...

Duminica a fost rezervata calatoriei la Balea-Lac. Primele doua fotografii sunt facute din telecabina, deci daca va zgarie putin culorile usor virate, sa stiti ca sunt din pricina reflexiilor din geamul de plastic zgariat, al transportorului ce ne ducea catre culme.

Pacat ca nu am mai apucat sa trag ceva interesant si la cabana de pe lacul inghetat, fiindca frigul mi-a furat curentul din acumulatorul camerei. Am cateva fotografii, insa nu le-am dat inca atentia necesara. Poate in viitoarea postare. M-am multumit deci cu a intra la un ceai de capsuni cu rom, o portie de cartofi prajiti si niste cascaval pane, motivandu-mi ca am intrat de fapt sa imi incarc acumulatorul. De fapt, cautam caldura si un loc in care sa imi potolesc foamea. Corpul meu incepea sa imi aminteasca de latura lui laica, ce are nevoie de hrana, nu doar de "arta" :)